Era tenor, canta la cor... si-apoi scria pe blogusor

Daca tot vorbim despre nostalgii, mi-am adus aminte de niste carti care mi-au fost tare dragi in perioada adolescentei, si imi sunt si acum: cartile din ciclul Ciresarii, a lui Constantin Chirita.
La inceput, le-am citit din plictiseala, la recomandarea unui coleg. Aveam numai volumele 2 si 3, pe celelalte a trebuit sa le imprumut (mai tarziu le-am gasit la un anticariat si le-am cumparat cu mare bucurie). Pe acestea doua le-am citit de zeci de ori, si nu exagerez cand spun asta. De fiecare data descopeream lucruri noi si de fiecare data eram mai uimit si mai „dependent”. (continuare)

Mi-ar fi placut sa fiu mai priceput in domeniul fotografic; nu e cazul, si regret asta. Totusi, din cand in cand, se intampla ca o fotografie sa imi “spuna” mai multe decat de obicei. Asa a fost cazul acestei fotografii:

Am vazut-o si mi-am adus aminte de bicicleta mea din copilarie, de lungile “sesiuni” de reparatii, cu farmecul lor deosebit, de micile incidente si de multele aventuri, pe bicileta sau pe jos. Am vazut-o si mi s-a facut dor de casa.

P.S. Poza e facuta de Jaaz, caruia ii multumesc pe aceasta cale pentru ca mi-a imprumutat-o pentru a o pune pe blog.